Descriere

Comuna Pietrosani este asezata pe malul raului Vedea, la nord de fluviul Dunarea, fata de care se afla la o distanta foarte mica, circa 2 km, in linie dreapta, fiind cea mai apropiata de fluviul in raport cu asezarile invecinate spre si Giurgiu si spre Zimnicea. Acest fapt a avut o mare importanta pentru istoria acestei localitati. Spre vest, la 25 km distanta se afla orasul Zimnicea, cel mai sudic punct al Romaniei. Este o asezare rurala formata dintr-o singura asezare, un sat mare de tipul adunat, cu case dese si curti mici cum sunt in general satele de campie. In trecut din aceasta comuna a facut parte si satul Pietrisu, denumit o perioada de timp Stirbei Voda, dupa numele domnitorului care avea aici o mosie. Prin anii 1967-1968 acest sat se desprinde de Pietrosani si se alatura comunei Gaujani din judetul Giurgiu. Actualmente satul Pietrosani se afla la margine de sud-est a judetului Teleorman, fiind vecin cu judetul Giurgiu (fost Vlasca) de care a si apartinut de mai multe ori in trecut. Spre sud de sat se afla lunca Dunarii ingemanata cu lunca Vedei, spre nord terasele a 2-a si a 3-a ale Dunarii iar mai spre nord campia Burnasului.
Aceste terase se unesc in partea de sud-vest a satului si apoi se desprind in evantai de la marginea de vest a satului, formand un frumos amfiteatru, care adaposteste cea mai mare parte a vetrei satului. Fruntile acestor terase constituie adevarate dealuri, asemanatore cu dealurile Tulcei formand un microrelief favorabil culturii vitei de vie. De altfel in trecut locuitorii comunei invecinate Bragadiru numeau Pietrosanii satul vinului. Spre sud-vest, spre comuna Bujoru unde terasele a I-a si a II-a sunt ingemanate pana spre valea Bujorului, se afla o zona rapoasa, abrupta sapata de apele lacurilor cuaternale ale Dunarii. Soseaua care trece prin partea de sud a comunei se afla la cota 24m fata de nivelul marii, iar terasa a doua a Dunarii de la nord, unde se afla cimitirul comunei are cota topometrica peste 50m fata de nivelul marii. In centru satului se afla o zona mai joasa, un crov, cu cote de 20-22m. Aici in trecut se afla un islaz pe care pasteau bivolii si vacile satenilor. Datorita acestor diferentieri topometrice, fantanile locuitorilor au adancimi diferite; 2-3 m in crov, 7-8 la sosea pana la 25-30 m pe deal. Stratele de roci sedimentare se sub sol sunt asezate pe o platforma de roci calcaroase, platforma Moesica sau scutul Prebalcanic care aici se afla la adancime foarte mica si coboara lent spre nord, aflandu-se cam la 100 m adancime in zona Bucurestiului. In dreptul satului acest scut este coborat pana la fundul senalului fluviului Dunarea, formand un prag la km 525, in dreptul ostrovului Batin, care ingreuneza mult navigatia atunci cand nivelul apei scade foarte mult. In campie se afla soluri cernoziomice, mai ales cernoziomul levigat, foarte roditoare iar in balta in lunca Dunarii se afla soluri aluvionare de lunca, deasemenea roditoare. Lunca Dunarii are latimi variabile, de la 2 km in partea de est la 3-4-5 km in partea de vest.
In albia Dunarii se afla ostrovul Batin, in suprafata de circa 5 km2 (500 ha), care in trecut a apartinut Romaniei, desi se afla mai aproape de malul bulgaresc si unde astazi se afla satul Batin.
Mentionam ca avem relatii de colaborare, prietenie si buna vecinatate cu locuitorii de azi ai Batinului - pe acest site sunt postate fotografii din vizitele efectuate.