Descriere

Comuna Cornereva - situata in cadrul judetului Caras-Severin, judet care se afla in partea de sud-vest a Romaniei. Aceasta localitate ocupa extremitatea estica a judetului, fiind situata in apropierea interferentei dintre Depresiunea Almajului si Depresiunea Mehadia-Domasnea, aceasta din urma fiind situata pe culoarul Timis-Cerna, culoar ce separa in aceasta zona extremitatea vestica a Carpatilor Meridionali, reprezentata de Muntii Cernei, de Muntii Banatului. De altfel pe teritoriul comunei Cornereva se desfasoara o mare parte din cadrul Muntilor Cernei cu culmi muntoase ce depasesc 1800 metri altitudine si depresiunea in care este asezata localitatea Cornereva. Spre sud aceasta depresiune intra in contact cu culoarul Timis-Cerna, iar spre nord se continua peste inseuarea Furca Obitii cu Depresiunea Rusca-Teregova.
In urma organizarii administrativ-teritoriale din 1968,comuna Cornereva, o localitate de munte, cu un relief si o dispersare deosebita este compusa din 40 de sate, din care cele mai reprezentative sunt: Cornereva - centrul comunei si satul Bogiltin, care in mai multe randuri a fost de sine statator, constituind comuna aparte.
Din punct de vedere fizic cea mai mare parte a comunei se gaseste la o altitudine medie de circa 700 m. Partea sudica a comunei este cea mai joasa, avand o altitudine de 436 m. Centrul comunei se afla la altitudinea de 525 m iar vaile longitudinale ce converg in centrul comunei si pe care sunt situate majoritatea celor 40 de sate ale asezarii se afla la altitudinea de 700-800 m.
De pe teritoriul comunei Cornereva izvoraste raul Belareca, unul dintre afluentii importanti ai raului Cerna. Punctul lor de confluenta este situat in apropierea garii din Baile - Herculane.
Din Cornereva spre comunele invecinate sunt distante apreciabile. Spre exemplu,pana la Mehadia sunt 25 km de parcurs, iar pana la Teregova - 24 km.
Fata de principalele centre urbane, Cornereva se situeaza la 105 km de orasul Resita, resedinta judetului Caras-Severin, la 70 km de Caransebes, la 45 km de orasul Orsova si la 30 km fata de statiunea Baile Herculane.
De principalele cai de comunicatie, Cornereva este legata prin drumul judetean Tergova-Cornereva-Plugova, cu racord la ambele capete in E 70.Cea mai apropiata gara este Crusovat, aflata la circa 20 km de Cornereva.
Istoric.
Activitatile economice s-au dezvoltat in comuna Cornereva in stransa legatura cu conditiile fizico-geografice ale asezarii. Ocupatia de baza a locuitorilor comunei Cornereva a reprezentat-o si o reprezinta agricultura. Particularitatile reliefului, conditiile pedoclimatice au permis ca pe teritoriul comunei Cornereva sa se dezvolte mai bine cresterea animalelor si cultura pomilor fructiferi, mult mai slab fiind reprezentata cultura plantelor.
Structura fondului funciar pentru comuna Cornereva se prezinta astfel :
Date toponimice: Elemente ale cadrului natural, cum ar fi anumite forme si micro-forme de relief, predominanta anumitor specii vegetale in anumite locuri, au constituit elemente de toponimie pentru comuna Cornereva. Multe din aceste denumiri au la origine cuvinte din limba slava.
Toponimul "Cornereva” provine de la cuvantul "cornet”, adica "loc cu corni”. In continuare voi prezenta originea denumirii altor cateva sate apartinatoare comunei Cornereva: Bogaltin, Bojia - toponime ce provin de la cuvantul de origine slava "bog”, ”boje” = dumnezeu; Cozia - toponimul provine, probabil,de la cuvantul de origine cumana "koz” = nuca; Dolina - toponimul provine de la cuvantul sarbesc "dolina” = vale mica; Obita - toponimul provine de la cuvantul "bobaie” (bobane) = rapa, teren accidentat; Pogara - toponimul provine de la termenul sarbesc "pogareti” = distrus de incendiu; Prislop - loc de trecere printre munti; Topla - toponimul provine de la cuvantul de origine slava „topola” = specie de plop; Zbeg - provine din termenul “zbag” = padure deasa cu maracini multi; Zanogi - vale, adancitura intre munti.
Tipologia asezarilor: Comuna Cornereva cuprinde 40 de sate: Cornereva-centru,Arsuri, Bogaltin, Bojia, Borugi, Camena, Ciresel, Costis, Cozia, Cracu Mare, Cracul Teiului, Dobraia, Dolina, Gruni, Hora Mare, Hora Micu, Inelet, Izvor, Lunca Florii, Lunca Zaicii, Mesteacan, Negiudin, Obita, Pogara de Sus, Poiana Lunga, Prisacina, Prislop, Rustin, Scarisoara, Strugasca, Studena, Sub Crang, Sub Plai, Topla, Tatu, Zanogi, Zbeg, Zmogotin si Zoina.
Se stie ca principalele criterii dupa care se pot clasifica asezarile rurale sunt: numarul de locuitori, forma, structura si activitatile economice.
Dupa numarul de locuitori comuna Cornereva cu cei 3770 de locuitori intra in randul satelor mari.
Dupa forma, neexistand de la inceput un plan al dezvoltarii localitatii, evolutia acesteia a avut un caracter spontan, comuna Cornereva incadrandu-se in randul satelor cu forma neregulata.
Dupa structura, unele sate si anume cele situate pe vai si pe dealurile mai joase, care au un anumit contur, iar gospodariile sunt legate intre ele prin drumuri de acces, deci valorificand formele terenului, patrunzand digitat pe vai, aceste sate sunt sate rasfirate.
Alte sate, situate pe dealurile inalte sau pe culmile joase ale Muntilor Cernei, avand gospodarii putine, dispersate intre ele, fara drumuri de acces, sunt mai mult catune si fac parte din categoria satelor risipite.
Dupa activitatile economice, pe care le desfasoara locuitorii asezarii, se poate spune ca localitatea Cornereva face parte din randul localitatilor cu caracter predominant agricol. Ocupatia de baza a locuitorilor comunei Cornereva o constituie agricultura, ca ramuri principale fiind cresterea animalelor si cultura pomilor fructiferi.
Tipologia caselor: In privinta arhitecturii caselor, stilul vechi de constructie a fost total inlocuit. Casele vechi erau construite din lemn, pe soclu de piatra, in interiorul caruia era pivnita unde oamenii isi pastrau o parte din produse.
Tot mai multi oameni si-au dotat casele cu apa curenta si si-au construit bai si grupuri sanitare in interiorul locuintelor.
Asezaminte culturale: Au trecut peste 200 de ani de cand a luat fiinta prima scoala in comuna Cornereva. La inceput aceasta scoala functiona cu un numar de 45 de elevi iar limba de predare era limba romana. In anul 1781 ia fiinta o scoala de 4 ani in satul Bogaltin. Prin anii 1870 se construieste o scoala noua in centrul comunei, cladire ce cuprindea 2 sali mari de clasa, locuinta pentru invatatori si anexe gospodaresti. In anul 1961 in centrul comunei se da in folosinta localul unei noi scoli ce cuprinde 6 sali de clasa, holuri, cancelarie si directiune. Tot acum se construiesc si in satele principale ale asezarii noi cladiri cu destinatie scolara.
Astazi in Cornereva exista 3 scoli de 8 ani in satele : Cornereva-centru, Gruni si Bogaltin. Scoli de 4 ani se gasesc in satele : Zanogi, Dolina, Dobraia si Inelet. De asemenea comuna Cornereva dispune de 5 camine culturale in satele: Cornereva-centru, Gruni, Dolina, Bogaltin si Inelet.
In centrul comunei se afla sediul Primariei si Consiliului Local dar si sala de camin cultural, sala de sedinte si alte dependinte.
In localitate functioneaza si un dispensar medical uman.
Exista si un oficiu P.T.T.R., care a fost infiintat inainte de anul 1920.
Pe raza localitatii se afla in prezent diferite magazine particulare care satisfac necesitatile de consum ale locuitorilor.
La sfarsitul secolului al XVIII-lea serviciul religios se oficia intr-o biserica din lemn. Actuala biserica a fost construita intre anii 1797 si 1805, renovata si repictata in anii 1821, 1836, 1888, 1935, 1975 si 1982. Referitor la arhitectura localului bisericii, acesta este zidit in stilul baroc vienez cu bolti largi de care atarna policandre. Iconostasul este de o frumusete aparte si reprezinta podoaba bisericii. Biserica poseda unele obiecte de cult, cum ar fi icoanele pictate pe lemn, cu valoare de patrimoniu. Unele din aceste icoane se afla la Muzeul Mitropolitan din Timisoara.
Este demn de amintit faptul ca in 1937 biserica din Cornereva a fost vizitata de marele nostru istoric Nicolae Iorga. Savantul si-a lasat autograful pe una din cartile bisericesti, dar care din pacate a disparut.
Pe langa ocupatiile aratate pana acum, locuitorii comunei Cornereva au practicat si inca mai practica, desigur, intr-o masura mai mica, diferite mestesuguri.
In trecut majoritatea articolelor de imbracaminte erau confectionate in casa. Astfel femeile se indeletniceau cu torsul si tesutul. In fiecare gospodarie se cultiva canepa din care se obtinea fuiorul, pe care femeile il torceau si teseau panza din care confectionau cearceafuri, camasi prosoape si altele.
Din lana toarsa femeile teseau: cingatori, covoare taranesti, paturi groase de lana, traiste, obiele etc.
In prezent, femeile mai prelucreaza doar lana, canepa ne mai cultivandu-se de mult.
Tot femeile se ocupau si cu croitoria. Ele isi croiau si coseau tot ce era necesar pentru imbracaminte: camasi, bluze, fuste, catrinte etc. Femeile erau si sunt si in prezent pricepute in prepararea branzeturilor : cas, branza, unt, produse care pe langa satisfacerea necesitatilor de consum in fiecare gospodarie, sunt valorificate pe pietele din orasele apropiate.
Barbatii au fost buni zidari in piatra, dulgheri, ei fiind cei care au construit cladirile din sat. De asemenea barbatii mai practicau: tamplaria, rotaria, croitoria si cojocaria. Si in zilele noastre femeile se mai ocupa cu croitoria, broderia si prepararea branzeturilor.
Torsul si tesutul se practica tot mai rar fiindca in zilele noastre femeile se aprovizioneaza cu panzeturi, stofe si haine din magazine. Barbatii se ocupa in prezent cu zidaria, dulgheria, tamplaria, cojocaria.
Gaterele (joagarele) hidraulice, care satisfaceau cerintele locuitorilor cu cherestea, au fost inlocuite cu fierastraie mecanice actionate electric, care se gasesc intr-un numar multumitor pentru a satisface ne-voile locuitorilor comunei Cornereva. O mica parte din locuitorii asezarii, cei care se afla in apropierea exploatarilor forestiere, se ocupa si cu taiatul si transportul lemnului.
In afara de resursele naturale de suprafata: padurile, fructele de padure, ciupercile, plantele medicinale etc., in ceea ce priveste resursele subsolului nu avem nici o dovada ca acestea ar exista. Cel putin nu a fost facut public nici un rezultat al Centrului de Prospectiuni Geologice care ani in sir a sondat, luand mostre de roca din subsolul mai multor zone de pe teritoriul comunei Cornereva, aceste foraje facandu-se cu circa 25-30 de ani in urma.
Comuna Cornereva este strabatuta de drumul judetean 608 Plugova-Cornereva - Teregova cu iesire la ambele capete in soseaua E 70. Acest drum este partial nemodernizat, dar este pietruit periodic. Celelalte drumuri care fac legatura cu satele ce apartin comunei Cornereva sunt si ele pietruite.
Gara Crusovat se află la 20 km. Pana la gara din statiunea Baile-Herculane sunt 35 km.
Referitor la mijloacele de transport, oamenii se deplaseaza, fie cu masinile particulare, fie cu unele autobuze particulare ce asigura transportul in comun.